Azi

Nu caut să-nţeleg balansul clipei ce-aduce paşi la margine de rând şi-mi pune-amurg pe urmele risipei. Nu vreau să ştiu ce are ploaia-n gând când îşi porneşte armia de picuri răzbunători şi invadează stări. Aşez discret nimicuri la nimicuri, poeme la poeme, mări la mări şi îmi împart firescul din emoţii (sau nefirescul unor umbre…

Lasă-mi un semn

Mă doare că nu ştiu nimic de tine, Că nu te-arăţi pe niciun drum de vis. Vreau să te-aud spunând atât: Mi-e bine! Încă nu m-a-nghiţit niciun abis! Nu am ales să-mi pese, dar îmi pasă, Chiar dacă între noi puţin a fost! Iar ploaia asta multe dâre lasă Şi-mi pedepseşte lutul fără rost. Nicio…

În van

mă roteam în cerc fără să-mi văd aripile arse fâlfâind zădărnicie rupeam umbre din trecut zidind prezentul pată ruginită de timp mort ridicam pereţi noaptea se năruiau în zori la stingerea singurei iluzii întrupată în rigole de sens ascundeam în mine peşteri cu inscripţii vechi pe care doar gândul tău şi inima (dacă s-ar fi…

Câteodată

Aș vrea să zaci și tu din dor de mine, să nu dormi noaptea, să te zvârcolești, să cauți leacuri care să te-aline și nicăierea să nu le găsești. Aș vrea ca să te doară cum mă doare și să te rogi așa cum mă rog eu cu toată ființa pentru vindecare sau pentr-un pod…

Pas de ne-ntâmplare

Ultimul pas? E cel făcut de mine pe-un drum pe care tu n-ai mai venit… Punţi de-ntristare, parcă mai aldine peste cuprinsul meu s-au arcuit că ciutele-cuvinte din poeme au tresărit a teamă de schimbări şi-au scris pe pajişti alte anateme…. Castanele din jarul de plecări le-am scos cu mâna-mi neînmănuşată… Poate de-aceea nu mai…

Fiţe de …sezon

Când el mă cheamă cu un val de sete eu gleznele de lut mi le măsor cu sfori de ploi sau geruri desuete… Când urcă înspre ceru-mi, eu cobor Pe scări de vânt şi îmi aplec fântâna Atingerilor înspre răsărit… De el culege stelele-mi cu mâna, Eu scutur grindini pe-un pământ nuntit Cu beznele atâtor…

Şlefuiesc aşteptări

şi aşez fără să vreau gânduri transparente în fereastra cuvintelor oricine mă poate vedea în suflet aşa cum sunt despletită în nerăbdare să te ating să ştiu că eşti mai presus de orice mirare vânt prielnic şi mare pentru corabia viselor mele de-un veac uscat rătăcită în larg şlefuiesc aşteptări şi-ţi spun că putem înflori…

Gând reflexiv

Greșim adesea vrând să facem bine pentru că binele nu-i perceput la fel. Greșim când răsturnăm pe zări senine cerneluri negre de încrâncenări și zel pentru cât mai profunde demonstrații a unui adevăr nicicând total. Greșim când nu-nvățăm din alterații că muzica de azi e doar un val și că vor fi urcușuri mai abrupte…

Andu în im(pas :)

Of! Că nu sunt eu mai mare şi pe toate să le ştiu! Acum, că merg în picioare încălţat trebuie să fiu mai mereu.Şi-uite pantoful din picioruş mi-a scăpat dar nimeni nu-mi ştie oful. Oare cum s-a deznodat ăst’ şiret şi cum se leagă şnurul-fundă înapoi? Şi de-aş sta ziua întreagă n-aş putea să le…

De ea

Îți amintești? Râdea și era toată un val de bucurie, înspumat, se învârtea în rochia-i înflorată și ne chema întruna „la dansat”, ne lua de mâini, ni le unea și tare să ne apropiem ne poruncea. Era în noi atâta sărbătoare că totu-n jurul nostru strălucea. Îți amintești cum desena pereții cu stele, inimioare și…

Până acum

Mi-am tot izbit corabia de stânci, de valuri furioase, de atoli și-o dovedesc cu cicatrici adânci dar nu renunț nici să virez spre poli reinventați pe hărți de înțelesuri, nici la-ancorări în porturi de tumult și nici la pagini ninse de eresuri scrise cu jind de marea-mi mai de mult. Tangajul nu-l suportă orișicine și…

Din iubire

Dacă trebuie-mi mut marea orişiunde, şi-n pustiu şi-am să-mi leg la ochi vâltoarea de dorinţe ca să scriu paşi pe-ale tăcerii dune, din amurg în răsărit (chiar dacă cu-amărăciune) şi din zori în asfinţit. Dacă trebuie-mi mut munţii orişiunde, şi pe nori şi-am să-mi pigmentez cărunţii sori de umbră, muritori cu o altfel de lumină……