Poem încrezător

Te-am regăsit şi din singurătate azi, amândoi de mână vom ieşi… De întuneric tot vom avea parte dar împreună sigur vom păşi pe drumuri înrămate de răspunsuri mai simple şi mai clare decât ieri şi vom uita de-acele neajunsuri stârnite de distanţe şi tăceri… Te-am regăsit şi-am înţeles că iarna începe mai devreme pentru noi…

Before the party

Îmbrăcată-s ca o divă, coafată, tot la fel dar cum sunt… competitivă nu pot ca sa stau defel când văd pe-alţii cum prin ploaie se aleargă, râd şi sar şi se-ntrec în hărmălaie. Îmi pun cizmele şi-apar şi eu iute pe uliţă. Bălţile-ale mele sunt! Udă-s toată pe rochiţă şi stropită cu pământ dar atââât…

Vreodată

Să nu mă-ntrebi de ce şi nici de unde Iubirea pentru tine a venit. Habar nu am şi n-am să-ţi pot răspunde. Ştiu doar că m-am trezit îndrăgostit Iar lumea, dintr-o dată, mai frumoasă Şi mai strălucitoare mi-a părut! Cu tine-n gând mă simt mereu acasă… Deşi păşeam doar prin necunoscut Ştiam şi pietrele, ştiam…

Clipire

Eu pot să dau… Voi libere să luaţi Câte-o fărâmă şi-apoi să zburaţi La puii voştri… Şi eu tot la pui Am să mă-ntorc iar muntele-am să-l sui Cu paşi grăbiţi… Deja mi-e-atât de dor Să-i strâng în braţe şi să-i înconjor Cu dragostea de mamă… Cât e vreme Şi zborul nu li se trezeşte-n…

Papion(ate

Ne vedeţi ? Suntem drăguţe, Cele mai grozave mâţe… Aşteptăm un ghemotoc Să se-arate-n acest loc, Să ne mângâie, de coadă Dacă vrea chiar să ne tragă… Cu gheruţele şi noi Îl vom zgâria apoi Dar n-o să le-nfigem tare! Nu ne place când îl doare Şi se miaună în pat… Ne jucăm doar! Şi-am…

Oare

Atâta ploaie, und’ să mai încapă? Spune-ne, Doamne… Plângi şi iarăşi plângi… Se-adună-n stoluri norii-ţi pe sub pleoapă Şi tot răstoarnă în ravene-adânci Picuri imenşi… Cu grindină albastră Ne scrii pământul şi-n amurg şi-n zori… Te-am supărat şi vina-i doar a noastră Că îţi reverşi oftatul printre flori Şi-abia păşeşti… Te sprijini de-o-ncercare De-aţi şterge…

Ai venit

chiar înainte ca furtuna erorilor să acopere cu zgomot de fond cântecul sirenelor îndrăgostite de mateloţii motivelor când pe vârfuri de val se brodau încă drumuri cu zâmbet pentru cunoscători ai rămas apoi apele s-au despărţit de uscat în zarea înroşită de fulgerele emoţiilor s-au deşirat umbrele o vreme cât o veşnicie-nflorită ne-am împletit în…

Cuvinte şlefuite-n firesc

Mă bucur că te-ai vindecat de ploaie Şi că ţi-ai şters zăpezile din minte, Că-n anotimpul tău se întretaie Alte culori şi alte simţăminte, C-ai coborât în bernă ne-nsemnarea Şi-ai şters cu gândul urmele privirii Ce-ţi înflorea pe câmpuri disperarea Şi-ţi scutura de zâmbet trandafirii. Mă bucur că te-ai vindecat de beznă Şi c-ai tivit…

De n-aş visa

De n-aş visa, n-aş şti-ncotro să merg când se desprind din gene-mi nopţi albastre şi n-aş vedea cum ploile se şterg la ochi cu pânzele de-azur… Incastre n-aş rezolva numai anticipând şi-aş bâjbâi tot timpu-n întuneric după un bob topit de soare blând… De n-aş visa n-aş mai găsi feeric orice tărâm şi n-aş întâmpina…

Neliniștită

Abia-mi mai bate inima în piept… Cu-atâta teamă pasul ți-l aștept să se întoarcă de-unde a plecat sperând că nu-i spre stele aplecat. Când m-am trezit din somn nu mai erai, din colțul tău de lume nu-mi zâmbeai. Te-am căutat întruna-n sus și-n jos, chiar am întors și umbrele pe dos dar nici măcar o…

Întotdeauna

Prima încercare-i grea, de temut, pentru oricine dar dacă-ai trecut de ea, totul vine de la sine. Frica de necunoscut pune piedici fără număr orișicărui pas făcut cu poveri de nori pe umăr. Lung privești, pierdut spre zare și te rogi să prinzi curaj să vâslești și pe-astă mare, să-ți scapi gândul de tangaj… Primul…

Tu

Nu mi-ai fost niciodată altceva decât soare… Îmi trezeai dimineața,în aceeași splendoare, în aceeași blândețe…Mă topeai cu privirea, cu surâsul șăgalnic,mă-nveleai cu iubirea… Altceva decât soare,nu mi-ai fost niciodată… Te-așteptam dimineața,ziua-ntreagă,-ahtiată de a ta mângâiere,totdeauna duioasă, totdeauna aprinsă de-o emoție-spumoasă… N-ai să-mi fii niciodată altceva decât soare… Am s-aștept dimineața cu aceeași răbdare să te-arăți…