Pictură în cafea

Tehnica mi-era străină
dar mult nu mi-a trebuit
ca pe foaia cea velină
să îţi conturez grăbit

chipul luminat de stele,
trupu-nfăşurat în vânt
şi şuviţele rebele.
Nu mi-ai spus niciun cuvânt

dar zâmbeai cumva complice
ochilor ce te sorbeau
şi-ar fi vrut să îţi ridice
o statuie… Te vedeau

ca pe-o făr’ de preţ comoară,
ca pe-un unic giuvaer,
ca pe-o nesfarsită vară
cu azurul la rever.

Tehnica mi-era străină
dar te-aş fi pictat şi-n lut,
şi în ceară, pe retină
să-mi rămâi etern avut…

Aura Popa, 11.08.2015
Sursa foto: Internet

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s