Saturaţie

M-am săturat să tot alerg spre tine,
să-mi tăvălesc cuvintele pe jos,
prin colbul transparenţei şi… de mine.
Mă lepăd de poeme, furios

că nu-mi ajung ideile, lumina
să-nham numai emoţii aurii
la sania convingerii… Rugina
îmi cade-n valuri tot mai pământii

pe lutu-mi încreţit de necredinţă
şi mă îndeamnă-ntruna ca să tac
aşa c-am să-mi suprim orice dorinţă
de-a mă rosti şi am să mă prefac

că nu-ţi pot recunoaşte dimineaţa
atât de pistruiată din oglinzi
de spuneri albe şi-am să-mi văd de viaţa
fără tumult… Cu toate te deprinzi…

Aura Popa, 13.08.2014
Sursa foto: Internet

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.