Încleștare

Brațele mele tare te strângeau…
Ochii mi-erau închiși și încercau
să nu lase vreo lacrimă să cadă
pe a obrazului albă cascadă.

Mi-era tăcere și ți-era tăcere
cu iz rotund și cald, de mângâiere.
Mi-era uimire și-ți era uimire
’n această nesperată regăsire.

Să te desprinzi cumva, să mă desprind
era cu neputință… Clocotind
mările noastre se îmbrățișau
și altceva în jur nu mai vedeau

pentru că dorul le trecuse peste
toate acele margini de poveste…

Aura Popa, 15.08.2016
Sursa foto : Internet

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s