Bob de soare

Unde ești? Îmi tot stăruie-n gând acel val de-ntuneric arzând ce te-a duuus, și te-a duuus, și te-a duuus… Unde ești? În ce nimb ai apus? Unde ești? Mi-e cumplit de târziu fără tine și-atât de pustiu… Mi-e atât de amară lumina și atât de-aplecată tulpina. Unde ești? Nu-i o clipă să n-am ațintită privirea…

Fiind la fel

Dacă poți tu, trebuie să pot și eu să-nalț cu umbra sforii acest zmeu, să duc pe umeri stânci de întrebări ce n-au găsit în noi iluminări. Dacă tu poți și eu voi fi în stare să-mpachetez cumva și-această mare, să îi zvânt sarea de pe-obrajii pali și să îi curăț țărmul de corali. Dacă…

Nu

Nu ne taie sufletul chitanțe dar plătim cu vârf și îndesat cele mai absurde espectanțe, visele în care am stagnat nefăcând destul să se-mplinească, ierburile ’nalte de tăceri pe care doar el să le cosească ar putea cu brațele lui ieri. Nu ne taie sufletul chitanțe da-i plătim și ezitări, și frici și erori, și…

Chezaș

Când scoți aripi din umeri și-i pui vise în gând vreunui om să-i enumeri și ce-l „paște” zburând. Povestește-i de ziduri, de acei ce pândesc ’n-ale cerului riduri, de căderi ce zdrobesc, de săgeți otrăvite, de alice în vânt, de tornade pornite din senin pe pământ. Când îi sufli în pene și-l împingi spre înalt,…

Și asta

E-o seară dintre-acelea care doare cu bezna ei, cu frigul, cu tăcerea, cu larma care crește tot mai mare pe dinlăuntru întețind căderea din conul de lumină tremurată în cel de umbră pal al amintirii. E-o seară fără stele,mai ciudată deloc surâzătoare rătăcirii prin lumea cea de dincolo de ziduri, prielnică doar pentru cea de-aici,…

Auuu!

Rău m-am mai lovit și doare dar pe mama s-o-ntristez nu aș vrea… Pot să fiu tare și să mă și bandajez singură… De la bunică să fac și-asta-am învățat când eram mai mititică și-o rezolv imediat. Curăț rana, pun compresă și-apoi fașă fără-a strânge prea temeinic… O prințesă se descurcă,nu se plânge… Aura Popa,26.01.2017…

Când te-ndrăgostești

Vezi doar partea luminoasă a poveștii, partea plină a paharului…Nu-ți pasă nici că barca ți se-nclină, nici că marea nu e mare, nici că e farul e prea mic să zărești și-n depărtare. Nu te-ntunecă nimic. Foame ți-e doar de săruturi, sete doar de mângâieri, simți doar fâlfâit de fluturi ’n ale inimii-ncăperi și o…

În viața mea

Ce ești tu dacă nu o minune? M-ai găsit rătăcind printre dune cu Sahare în brațe și-n gând după mine talazuri trăgând, tuareg fără timp al sfielii cu războaie sub cutele pielii. Ce îmi ești dacă nu alinare? Cât era disperarea-mi de mare ai chitit-o-ntr-o clipă pe toată și-ai făcut bucurii să se poată, să…

Multă vreme

Nu am ieșit din cerc fiindc-am crezut c-acel hotar de ghețuri chiar există și-n mintea mea era de netrecut cu-o umbră mai deloc avangardistă. De-atâtea ori mi-am spus că n-am să pot să fac ceva fără să fi-ncercat și m-am surprins când am trecut înot orișice mare-n care am intrat, când am urcat în carusel…

Să mă-ntărești

M-ai scos din râu ca să m-arunci în mare… Mi-ai azvârlit colacul de salvare departe și în valuri m-ai lăsat cu moartea pentru viața-mi să mă bat. Am dovedit-o-atunci și am văzut cât pot de mult când nu am un alt scut și-o altă armă decât propriul braț și-un gram credință c-o să scap din…

Ți-amintești?

Eu, suflete, mereu te-am prevenit să nu te duci cu gândul prea departe, să nu-ți faci vise fiindcă-am presimțit că toate-acele văi erau deșarte… N-ai ascultat de mine niciodat’. Acuma taci și nu mi te mai plânge că ți-e veșmântu’-atât de sfâșiat că și din umbră parcă-ți curge sânge. Taci și îndură…De trecut va trece….

Celui însetat

Să-i dai apă când i-e sete, că degeaba-i mai aduci cana când i-e moartea-n ghete și coliva-i fierbe-n tuci. Celui care-un colț de pâine n-are spre a-l împărți pruncilor săi, azi, nu mâine dă-li-l, nu te mai codi. Lucrurile nefăcute ’n timp util, niciun folos nu mai au… Să faci oricâte, sunt cu toate de…