Paștele

Din lumea largă îi aduce-acasă și-i strânge laolaltă pe cei dragi să îi așeze la aceeași masă… Le-aruncă grija zilei din desagi și-i umple cu-amintiri mai prețioase decât orice comoară de pe lume, le pune-n suflet clipe luminoase și file de poveste în albume pentru că Dumnezeu vrea doar iubire să vadă-n urma noastră pe…

Din nou

E vremea liliacului în floare și tu nu vii, așa cum ai promis… Ești tot în larg, tot un hoinar pe-o mare ce-atâtea alte visuri a ucis, ce-atâtea alte zări a înnorat, ce-atâtea alte zâmbete-a oprit chipuri de visători din înrămat… Ești tot în larg, tot „prins”, tot rătăcit… E vremea-n care-al lui parfum îmbată,…

Magică

Doamne, plopule, în soare cât era de lucitoare frunza ta, cum m-a vrăjit al ei magic zornăit… Pentru-o clipă,-n altă parte mi-ai dus gândul, hăt, departe,-n altă lume, fermecată, unde n-am mai fost vreodată cu-al uimirii pas, tăcut când e raiul de trecut… Aș fi stat și-aș fi tot stat să te văd așa,-nstelat, să…

Nu mai târziu

Privește-n jur cât poți de mult acum când ochii tăi nu văd nimic prin ceață, când poți lua la pas al vieții drum căci umbra umbrei nu-ți stă într-o ață… Vezi tot ce-i de văzut, ascultă tot ce-i de-ascultat pe-aici și-a viu foșnește… Atinge țărmuri noi trecând înot orișice mare ce te ispitește cu valuri…

Tânjeam

Visam, cândva, la stele să ajung… Îmi făceam aripi veșnic din hârtie, din frunze, din cuvinte și-ndelung mi le-ncercam pe-a timpului câmpie… Visam de-aproape să le pot vedea sclipirile de rai, miraculoase și să o pot atinge și pe-a mea cu razele privirilor, sfioase preț de-o secundă, să mă-ncred că este și că din colțu-i…

Mereu pe drum

Am obosit și-aș vrea să m-odihnescîn ale tale brațe ce acasămă fac să simt că sunt când mă primescîn cuibul lor, iubirea mea duioasă… M-a istovit această alergareîn cerc, acest exod din vis în visși nu tânjesc decât la o-nturnareîn liniștea acestui paradis al meu și doar al meu, cât mai curândă…Am obosit și nu…

Pe suflet

Ce-l macină acum? Ce nu putem împărtăși cu alții,-n primul rând și teama că-n primejdie suntem noi sau aceia ce-i purtăm în gând… Ce îl consumă? Dorul care doare fiindcă-i de prea mult timp neostoit și statul în această închisoare de inimă-n genunchi, la nesfârșit… Ce-l vindecă? Mereu lumina clară, strălucitoare, blândă a iubirii și-a…

Mie, mereu

Drum cu iarbă smălțuit, mi-aduci zâmbet negreșit, mi-aduci liniște în gând că mă și trezesc cântând ca o pasăre ce are locul ei, de vis sub soare… Când mă treci prin câmp cu flori plutesc, dincolo de nori… Când mă treci prin crânguri tac și în piatră îmi prefac struna fiindcă mult mai bine sună…

Vernal

Zumzet de albine ca în stup e-n măr… Nins e de petale albe-al ierbii păr lung și ziua-ntreagă mângâiat de vânt… Se aude tare azi al vieții cânt magic, fără seamăn din al meu ungher… Se aude tare valul lui prier cum agață glezne de câmpii, de munți ca să lege-n voie de lumină punți,…

Azi

Sunt mult prea multe drumuri neumblate de munte, mult prea multe povârnișuri primejdioase,- ori nu, în piept neluate și-s mult prea multe de-ntrebări hățișuri în care ne-agățăm constant lumina, în care zi de zi ne-mpotmolim… Sunt mult prea multe oaze în grădina acestei lumi pe care le privim prin gratii și cu setea celui care…

Cu fiecare clipă

Suntem mai aproape cu un pasde sfârșitu-acestui timp nebunce ne lasă zborul fără glasși ne ține zâmbetu-n surghiun… Suntem mai aproape cu un gândde firescul ce-l știam cândva,de-acel cer senin, cu soare blândce pe lume-o face altcumva… Suntem mai aproape cu o zide finalu-acestui șir de ploice încearcă-n frig a ne treziși departe de-orișice convoi……

E senin

E senin afară…-n sufletele noastre, norii mai aleargă, se mai îmbulzesc… Zările din gânduri nu-s deloc albastre, n-au deloc culoarea liniștii… Privesc marea de lumină ce-nvelește lumea fascinată însă nu cum o priveam ieri, cu toată ființa și cu limpezimea celui fără grijă, din al vieții geam… E senin afară… Va fi și-n lăuntru… Nu…