Cu magicu-ți zâmbet

Cât de frumoasă îmi erai, măicuță,
în tinerețe… Ochii-mi de copil
mi te vedeau pe-atunci ca pe-o zeiță
care venea la patul meu tiptil
să-mi mângâie și somnul, să alunge
toți monștrii și din jur și-nchipuiți
și sta acolo clipe îndelunge
să-mi șteargă norii din neant iviți…
Frumoasă mi-ești și-acum în păr cu nea,
cu chipul hașurat la greu de vreme
dar tot surâzător, icoana mea,
tot gata cu blândețea-i să mă cheme
pentru o clipă fără griji acasă…
Frumoasă mi-ești măicuță, tot frumoasă…

Aura Popa, 13.09.2020

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.