Bucurându-mă de toate

Cânt cu frunza care pică, cu un pui de rândunică când se-nalță-n primul zbor, cu un lan, cu un izvor, cu a boabei pârguire, cu a mării răsucire și-nspre mal, și-nspre pahar , și-nspre-abisuri și -nspre far. Cânt cu iarba care crește, c-un copil ce ștrengărește și-a pus clopul pe-o ureche și dansează în pereche,…

Iubire

Iar s-a mutat pustiul între noi… Nu pleacă de aici niciun convoi și nici de-acolo…Valuri de nisip ne-au îngropat cuvintele,pe chip ne-au adus umbre, și încercănări și arșițele altor închistări. Ziua e mult prea cald, noaptea prea frig, nu taie nicio foarfecă din vig fâșii de îndrăzneală să pornim din nou la drum ca să…

Gând reflexiv

Nu mă tem de fiare ca de mine… Cel mai rău dușman al meu sunt eu, cel mai nemilos… Mă “vând” mereu pe câte-o iluzie de mai bine. Dau vina pe lume deși ploaia eu mai totdeauna o aduc și pe drumuri strâmbe tot apuc adunând necugetări cu droaia tot sperând c-o să ajung departe,…

E timpul

E timpul pentru frunză să ia culoarea cerii, e vremea pentru mare să uite ochii verii, să spumege-a risipă spre alte țărmuri nude și-i timp pentru-a mea frunte mai tare să asude, să nu mai stea pierdută,lipită de fereastră privind săgeți de păsări zburând pe bolta-albastră, privind cum cade ploaia pe iarbă cu rugină și…

Mai tăcuți și mai triști ca oricând

Vom împărți la doi singurătatea… Cu jumătatea mea am să mă-mpac și-un pact în scris pe viață am să fac. Tu du-ți oriunde-n lume jumătatea. Când va fi timpul, dă-o pe nimic și bucură-te iar de flori, de fluturi, de-mbrățișări duioase, de săruturi, de-mpletitura viselor în spic. Atât a mai rămas de împărțit… Singurătatea… Restul…

Îndrăgostitul

A tot crestat c-o lamă de cuțit în scoarța-acelui lujer, fără milă un nume-al unui om, poate iubit gândindu-se ca și pe-această „filă” să lase-un semn al zbuciumului său… Copacul n-avea cum să riposteze și nici cum să oprească acest rău ce l-a făcut atât să sângereze. A strâns din dinți mesteacănul…Tăcut a suportat și-această…

Magice

Ce clipe frumoase-am trăit amândoi în iarba înaltă a mării, în ploi de frunze-nroșite, în valuri de frig stând brațe în brațe pe-al serilor dig. Ce clipe frumoase…-Au venit, au lăsat amprente pe foi de uimiri și-au plecat dar noi tot ne-ntoarcem privirea spre ele cum se tot întoarce visătorul spre stele… Ce clipe frumoase……

Revelație

Ce mică sunt,Doamne! Ce mică! O neînsemnată furnică, ‘n al tău mușuroi scrib tăcut mereu aplecat către lut, mereu cu o cută pe frunte și-n spate cu-al gândului munte. Ce mică și cât de banală mi-e umbra aceasta ce-și spală în ape de suflet cuvântul și-și leagă surâsul cu vântul vrând alte oglinzi să stârnească…

Inima mea? Nu…

Ea nu îți va spune adio… Cuvinte amare nu știe, nu pune iubiri în sicrie și-această poveste-ar rescri-o cu alte bătăi, mai exacte, mai calme, mai clare, mai blânde, cu valuri de liniști arzânde să-ncerce și-n vis cataracte. Ea nu va putea niciodată, nicicum să mai uite de tine. Îi curgi ca un fluviu prin…

Mulțumesc,iubire!

Mulțumesc pentru aripi,pentru cer, pentru zbor, pentru murmurul tainic al acestui izvor, pentru nopțile albe,pentru gândul durut, pentru vălul de ceață ce l-ai pus pe trecut. Mulțumesc pentru vise,pentru valul de flori, pentru umbrele-nalte,pentru-ai râsului sori, pentru cubul de aer ozonat, pentru timp, pentru fiece clipă din acest anotimp. Mulțumesc pentru-abisuri,pentru pledul de stele, pentru…

Cu speranță

Când ți-e ziua încruntată și prin gânduri nu găsești, soarele, când nu se-arată decât nori să-ți amintești c-au mai fost și alte vremuri poate mult mai mohorâte și-au trecut, că și-alte trenuri au mai fost cândva pierdute. Altele-au venit în gară și prelung au șuierat aducând un bob de vară sau un bob de ger…

„Sfințișori”

Buni-a noastră făcea treabă. Noi, pe uliță, toți trei ne jucam fără vreo grabă fiind foaaaarte cuminței, ba cu mingea, ba de-a-ascuns-ul, ba de-a „cel mai bun soldat” până când a venit… dânsul… gândul ce ne-a îndemnat spre-o băltoacă-un pic mai mare un picuț să ne scăldăm, să ne răcorim că taaare era cald, să…